România ar putea renunța la contractul de 400 mil. de dolari cu compania israeliană Elbit Systems pentru drone, după ce aceasta din urmă a întârziat mult livrarea aparatelor.România a semnat un contract de 400 de milioane de dolari cu compania israeliană Elbit Systems pentru achiziția a 7 sisteme de drone Watchkeeper X, destinate supravegherii și recunoașterii militare.
Fiecare sistem include 3 drone, capabile să detecteze ținte pe o rază de până la 200 km și să rămână în aer până la 16 ore.
Dronele vor fi produse în România (Chitila, Bacău, București), însă livrările au întârziat din cauza războiului din Israel, dar primele sisteme ar urma să devină operaționale în 2026.
Watchkeeper X poate fi folosită atât militar (supraveghere, coordonare, eventual atac), cât și civil (frontieră, poliție), devenind un element-cheie pentru securitatea României.
Marea Britanie, cu ochii pe Elbit Systems
O investigație realizată de Declassified UK a dezvăluit că o subsidiară deținută de Elbit Systems a trimis zeci de componente pentru drone, inclusiv motoare pentru Watchkeeper, către Israel în ultimele 18 luni. Sisteme radar avansate utilizate de dronele Watchkeeper au fost, de asemenea, exportate în Israel de către Thales.
În septembrie 2024, Guvernul britanic a implementat o suspendare parțială a licențelor de export de armament către Israel, inclusiv pentru componente de drone, din cauza riscului clar de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar de către Israel în Gaza.
În urma unei creșteri fără precedent a valorii licențelor de export de armament către Israel imediat după această suspendare parțială, Guvernul a oferit în mod repetat asigurări că noile licențe vizau echipamente militare destinate reexportului din Israel.
Investigațiile CAAT au arătat că cele mai mari dintre aceste licențe, două licențe radar acordate companiei Thales în valoare totală de 120,1 milioane de lire sterline, erau probabil destinate dronei Watchkeeper X, vândută de Elbit către România. O interpelare adresată de John Milne pe 3 martie 2026 a confirmat că una dintre aceste licențe, pentru reexport, este încă în vigoare.
Cu toate acestea, în ciuda asigurărilor repetate ale Guvernului că echipamentele erau destinate reexportului, contractul cu România nu a fost livrat, iar aceste componente pentru drone par să fi rămas în Israel.
În iulie 2025, Steven Witherden a inițiat o scrisoare adresată ministrului de Externe de atunci și ministrului pentru Afaceri și Comerț, semnată de 56 de parlamentari și membri ai Camerei Lorzilor, solicitând explicații privind aceste licențe. În septembrie 2025, miniștrii au fost întrebați despre licențele de „reexport” în cadrul unei audieri a Subcomisiei pentru Afaceri și Comerț privind licențele de export de armament către Israel.
Charlie Maynard a întrebat: „Ce sarcină a probei revine Guvernului Israelului pentru a demonstra că reexportă aceste produse, în loc să le folosească în Gaza?”„De ce nu ați cere dovezi de export din partea Israelului, astfel încât, dacă afirmă că va exporta aceste lucruri, să poată demonstra acest lucru?”
Chris Bryant, ministru de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri și Comerț, a declarat:
„Pentru că relația noastră este cu exportatorul. Dacă ar exista, în orice moment, dovezi că destinația finală nu este cea declarată, aceasta ar constitui o încălcare a licenței și am putea să o revocăm.”
Drona Watchkeeper WK450 este bazată pe modelul Hermes 450, care a fost „testat în luptă” de Israel pe palestinieni.
Cazul radarelor Watchkeeper evidențiază o problemă mai amplă: lipsa completă a monitorizării utilizării finale a exporturilor de armament britanice de către guvern. Acest lucru înseamnă că guvernul nu face eforturi pentru a se asigura că armamentul britanic nu ajunge la utilizatori neautorizați — o problemă evidențiată și de redirecționarea echipamentelor britanice vândute Emiratelor Arabe Unite către Forțele de Sprijin Rapid din Sudan.
Katie Fallon, manager de advocacy la Campaign Against Arms Trade, a declarat:„În ciuda dovezilor copleșitoare că Israel comite unele dintre cele mai grave crime în Gaza, în 2024 guvernul britanic a emis licențe de export de armament de o valoare fără precedent pentru aparentul «reexport» din Israel. Aceste licențe susțin activ industria de armament israeliană, inclusiv companii precum Elbit Systems, în timp ce aceasta joacă un rol critic în comiterea genocidului în Gaza.
Acum, Israel încalcă contractele pentru livrarea dronelor Watchkeeper către România; drone care includ componente britanice și, cel mai probabil, componente transferate în baza acestor licențe.
Astfel, CAAT adresează două solicitări clare pentru Departamentul pentru Afaceri și Comerț:
Unde se află exact aceste componente pentru drone în prezent și pentru ce au fost folosite?
Solicităm o investigație imediată asupra exportului continuu de componente pentru drone din Marea Britanie către Israel după suspendarea parțială din 2024 și ca Guvernul să implementeze monitorizarea utilizării finale pentru echipamentele fabricate în Marea Britanie destinate aparent „reexportului” din Israel.”
Ce spune ministrul Apărării de la București
Radu Miruță a spus că a fost încheiat în 2023 contractul și avea termen de livrare în vara lui 2025, însă compania a făcut solicitări de forță majoră din cauza războiului din Israel.
“Legea specifică foarte clar. Dacă sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea acestei forțe majore sau nu. Au fost trei solicitări. Primele două au însumat 3 luni sau 4 luni. S-au acordat aceste condiții de forță majoră. A mai venit o altă solicitare de 6 luni, pe care MApN a respins-o. Așadar, până astăzi, penalitățile pe care această companie trebuie să le plătească MApN sunt undeva la 60 de mil. de euro și cresc zilnic”, a spus Miruță.
Ministrul a mai punctat că analizează dacă nu cumva “vrem să reziliem acest contract”, pentru că România poate face acest lucru lega.
“Sunt niște dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câțiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate. Noi am comandat niște drone cu anumite caracteristici, care să vină în 2025, dacă ele vin mult mai târziu, s-ar putea să spunem că nu mai e de interes să le primim, cu consecințele de rigoare”, a completat acesta.
Întrebat dacă România a plătit dronele, ministrul a răspuns că da și că nu știe ce se întâmplă cu banii, în cazul rezilierii contractului.