„Născută” pe 23 iunie 2025 și “moartă” oficial pe 23 aprilie 2026, odată cu demisiile PSD din Guvern, Coaliția de guvernare cu PNL-USR-UDMR și Minoritățile naționale a fost sortită pieirii încă de la început.Încă din primele momente ale noii construcții politice, rezultată după câștigarea alegerilor de către Nicușor Dan și justificată prin necesitatea unui așa-zis “cordon sanitar” în fața partidelor extremiste de la București, PSD s-a arătat nemulțumit din primele zile de premierul Ilie Bolojan din cauza disputelor legate în special politicile economice. Ulterior, bugetul de stat pe 2026 a fost picătura care a umplut paharul.
Relația PSD-PNL, erodată încă de pe vremea vechii Coaliții condusă de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu (eșecurile din alegeri pentru ambele partide, cu scoruri rușinoase obținute în special de social-democrați) au dus la un punct culminant acum, când principalul partid de guvernare a dezertat.
Ce s-a întâmplat efectiv în ultima săptămână
20 aprilie: PSD își retrage sprijinul pentru premier printr-un eveniment care a semănat cu unul care amintește de perioada Ceaușescu și marcheză începutul oficial al crizei;
21–22 aprilie:PSD decide retragerea miniștrilor din Guvern, iar Bolojan vorbește despre un Guvern minoritar;
22 aprilie: consultări la Cotroceni cu Nicușor Dan pentru a gestiona criza;
23 aprilie: demisiile miniștrilor PSD au fost depuse oficial, iar Guvernul intră în “turbulențe”, deși cu puteri depline. Premierul Ilie Bolojan a numit interimari de la PNL, USR și UDMR și promite stabilitate.
Ce urmează. Sau ar putea urma
Efectele imediate sunt pentru Guvernul Bolojan riscul de a fi demis prin moțiune de cenzură, incertitudine pe reforme și banii europeni și presiune pe finanțe, plus un deficit în creștere. Deși USR și UDMR au anunțat că rămân lângă premier și continuă guvernarea, problema majoră apare în Parlament, unde fără PSD, pe de o parte, sau AUR, pe de altă parte, majoritatea este inexistentă.
Deși social-democrații au promis că vor susține orice proiect care ține de accederea la OCDE, programul SAFE și PNRR, până la un vot propriu-zis, unde să se vadă acest lucru, totul este incert.
Liderul partidului de extrema dreaptă AUR, George Simion, a anunțat că în luna mai va depune o moțiune de cenzură. Și social-democrații, potrivit unor surse politice, iau în calcul acest scenariu pentru a demite până mai ieri propriul Guvern. De menționat că în 2017, pe atunci premier, Sorin Grindeanu a fost demis de propriul partid prin moțiune de cenzură și, la fel ca Ilie Bolojan, a declarat că nu pleacă de dragul stabilității.
O altă problemă de care s-ar putea lovi Ilie Bolojan este faptul că PSD se gândește să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict între Parlament și Guvern după ce miniștrii social-democrați și-au dat demisia.
Constituția nu prevede ce se întâmplă dacă un partid se retrage de la guvernare, iar Guvernul devine minoritar, fără susținere în Parlament, iar PSD ar vrea să afle de la judecătorii CCR dacă Bolojan nu ar trebui să ceară un vot de încredere de la senatori și deputați.
Dorința declarată atât de președintele Nicușor Dan, cât și de partidele care până recent au format o Coaliție este să se țină departe de alianțe cu AUR. Dacă merg pe drumuri separate, atât pentru social-democrați, cât și pentru cei din PNL, USR și UDMR va fi extrem de greu să adune majoritatea necesară în Parlament fără AUR pentru a instala un nou Guvern, ori pentru a-l revalida pe cel actual.
Penultima carte este la președinte, care are pe masă trei scenarii simple: merge tot pe mână lui Ilie Bolojan, care e și șeful PNL, desemnează un alt premier de la PNL și, posibil, PSD revine la masa puterii, desemnează un premier social-democrat, ori vine cu un nume de tehnocrat. Ultima carte o are Parlamentul, unde negocierile și jocurile politice fac sau desfac majorități.