După o criză politică de aproape șase luni, România are de marți un govern dominat de social-democrați – 12 din 18 miniștri – și un premier independent care nu pare să aibă prea multe pârghii de control.Între
presiunea deficitului bugetar și influența masivă a PSD în cabinet, noul
premier Luca Niculescu pornește la drum cu o situație economică dificil de gestionat și cu o
marjă de manevră politică extrem de îngustă.
Noul
Executiv își preia atribuțiile într-un context economic complicat și o polarizare
a societății românești.
Cu un vot de încredere obținut sub amenințarea
anticipatelor și o echipă guvernamentală în care portofoliile grele rămân sub
controlul strict al social-democraților – cu excepția Ministerului de Finanțe,
unde rămâne Alexandru Nazare, noul prim-ministru (55 de ani), fost jurnalist și
ambasador în Franța, se află în poziția ingrată de a naviga o dublă criză: o
economie sub presiunea deficitului și un Cabinet în care nu are pârghii reale
de putere asupra miniștrilor social-democrați.
În opinia
fostului președinte Traian Băsescu, adevăratul șef al miniștrilor PSD va fi vicepremierul
Marian Neacșu.
“Neacșu
va fi șeful real al miniștrilor pentru că el are și componenta executivă și are
și componenta politică pe care premierul nu o are”, a spus Băsescu la postul
B1TV.
Liderul PSD Sorin
Grindeanu a ieșit imediat după votul din Parlament într-o conferință de presă
în care a trasat sarcinile guvernului, desi nu face parte din el.
Niculescu nu
a avut niciun cuvânt de spus în privința miniștrilor PSD, care au fost anunțați
tot de Grindeanu, după o ședință a conducerii PSD.
Singurul
aliat al premierului este președintele Nicușor Dan, care a vrut neapărat
un independent în fruntea guvernului.
Întrebarea
care domină acum spațiul public nu este ce promite noul Executiv, ci cât din
programul de guvernare va supraviețui coliziunii dintre realitatea dură a
cifrelor și interesele de partid.
Pe termen
scurt și mediu, mandatul noului premier va fi dictat aproape exclusiv de
constrângerile bugetare și de angajamentele asumate în fața Comisiei Europene
și a piețelor financiare.
Riscul de
junk
Primul și
cel mai urgent test al noului Guvern este stabilizarea încrederii
investitorilor străini și a agențiilor de evaluare financiară. În condițiile în
care deficitul bugetar rămâne la cote critice, orice semnal de ezitare sau de
incoerență fiscală riscă să scumpească și mai mult împrumuturile pe care statul
le face pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
Până acum,
România a reușit ”la limită” să evite intrarea
în junk.
”Am trecut
de trei agenții de rating cu bine, dar foarte la limită”, a spus Luca
Niculescu, în prima sa conferință, adăugând că o nouă vizită a agențiilor de rating
va avea loc la începutul anului 2027.
Reducerea
deficitului
Odată
instalat guvernul, unele promisiuni ar putea fi uitate.
Întrebat
de scăderea TVA sau indexarea pensiilor, Luca Niculescu a spus că trebuie să se
uite pe cifre, înainte de a decide dacă se pot aplica astfel de măsuri.
Programul
de guvernare urmărește reducerea deficitului prin colectarea mai bună a
taxelor, combaterea evaziunii fiscale și limitarea cheltuielilor ineficiente,
fără abandonarea investițiilor publice.
Reducerea
deficitului este dificilă însă fără alegeri nepopulare privind cheltuielile,
taxele sau ritmul creșterii unor venituri.
În timpul
audierilor din Parlament a fost pusă la îndoială posibilitatea de a păstra
taxele și impozitele actuale, concomitent cu reducerea deficitului bugetar.
Un premier pe sârmă în propria sa echipă
Dacă pe plan
economic provocările sunt clare, pe plan politic noul premier înfruntă un teren
minat. Cu miniștri PSD înfipți în portofolii-cheie – precum Transporturile,
Muncă, Agricultură sau Dezvoltare -, adevărata opoziție a prim-ministrului s-ar
putea să nu fie în băncile Parlamentului, ci chiar la masa ședințelor de
Guvern.
Niculescu se
bazează pe talentul său de negociator, dar el se găsește în postura de a
conduce un mecanism ale cărui motoare sunt manevrate de alții.
Măsurile de
reducere a cheltuielilor sau de reformă administrativă propuse de Executiv
riscă să fie diluate sau blocate din faza de proiect dacă afectează rețelele de
influență ale social-democraților.
Fostul
premier Ilie Bolojan l-a avertizat în legătură cu modul în care unii miniștri,
care au fost în cabinetul său, s-au opus unor reforme.
”Nu aveți
nicio șansă, domnule Luca Niculescu, să rezolvați probleme structurale precum
cele din Sănătate, cele legate de salarizarea unitară sau cele privind sumele
imorale pentru magistrați”, a spus Bolojan, care are așteptări ”scăzute” de la
acest guvern.
În timp ce
premierul trebuie să arate disciplină fiscală în fața Bruxelles-ului și a
agențiilor de rating, miniștrii PSD ar putea trage frâna la orice reducere de
bugete sau reorganizare instituțională care le-ar putea eroda capitalul
electoral în teritoriu, în special în relația cu primarii.
În cazul în
care reformele devin prea dureroase sau
economia încetinește brusc, strategia PSD este deja previzibilă: decontarea
politică va fi mutată aproape exclusiv în sarcina premierului, care riscă să
devină țapul ispășitor.
Cu rectificarea bugetară urgentă și bugetul pe 2027,
Niculescu nu va avea nicio lună de miere. El va
trebui să-și pună la muncă talentul de negociator, mai ales că nu beneficiază de majoritate nici în Parlament.
Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu a declarant
pentru News.ro că guvernul ar putea
beneficia de o perioadă de stabilitate politică, însă acest lucru nu înseamnă
neapărat că Executivul va reuși să adopte reformele de care România are nevoie.
”Mă aștept ca multe decizii să fie amânate până
după alegeri”, a declarat el.